Tara mea inventata - Isabel Allende

Traducere: Cornelia Radulescu

O carte tandra, plina de umor, dar si de nostalgie, cu amintirile cele mai intime si o viziune plina de dragoste pentru Chile, tara natala a faimoasei prozatoare. Datorita harului literar al lui Allende, amintirile din copilarie ale unei scriitoare de la celalalt capat al lumii devin parca ale noastre, si redescoperim odata cu ea casa parinteasca, figura emblematica a bunicului, ceremonialul meselor, complicatele legaturi de rudenie si ritualuri ale vietii cotidiene, dar si zbuciumata si tragica istorie a tarii, exilul familiei si neincetata cautare a fericirii pe meleaguri straine, departe de spatiul idealizat al unei patrii demne si ospitaliere.

"O carte minunata. Allende isi iubeste atat de mult tara, incat cititorii vor dori sa-si faca bagajele si sa ia avionul pana la Santiago de Chile!" (BookPage)

ISABEL ALLENDE, nepoata fostului presedinte chilian Salvador Allende, s-a nascut pe 2 august 1942 la Lima, in Peru. Isi petrece copilaria in Chile, iar in timpul dictaturii lui Pinochet se refugiaza in Venezuela, unde ramane timp de 15 ani si lucreaza ca ziarista. In 1982, primul ei roman, Casa spiritelor, are un succes fulminant si devine imediat bestseller international. In 1984 publica Despre dragoste si umbra, apoi Eva Luna (1987), Povestirile Evei Luna (1989) si Planul infinit (1991). In 1992, fiica scriitoarei, bolnava de porfirie, moare. Urmatoarea ei carte, Paula (1994), ii este dedicata. De mult succes se bucura volumul Afrodita (1997), romanele Fiica norocului (1999) si Portret in sepia (2000), volumul de memorii Tara mea inventata (2003) si romanul Zorro (2005). In 2006 ii apare romanul Inés a sufletului meu, in 2007, volumul autobiografic Suma zilelor, in 2009, romanul Insula de sub mare, in 2011, Caietul Mayei, iar in 2012, volumul Dragoste. In 2014 vede lumina tiparului thrillerul Jocul RIPPER, in 2015, romanul Amantul japonez si, in 2017, Dincolo de iarna. In 1994, statul francez i-a acordat titlul de Chevalière de l’Ordre des Arts et des Lettres, in 2004 a fost primita in American Academy of Arts and Letters, iar in 2014 i s-a decernat Presidential Medal of Freedom.