Povesti despre Cluj 4 - Mihai Armanca

Asociatia „Vechiul Cluj” se afla in fata unui nou demers dus la bun sfarsit, un nou volum dedicat Clujului, orasul pe care il iubim cu totii atat de mult. Astfel, ne bucuram ca am reusit sa scoatem inca un volum, al patrulea, din seria noastra, „Povesti despre Cluj”, si in acest an, al Centenarului Marii Uniri. Desi am dorit initial sa fie un volum dedicat doar Centenarului si evenimentelor acelei perioade istorice, am reusit sa includem si texte care trateaza alte epoci istorice, astfel incat informatia din carte sa fie cat mai diversa, sa acopere cat mai multe teme, fara sa plictiseasca, si sa nu fie repetitiva. Credem ca am reusit in demersul nostru. (Sebastian-Iacob Moga)

* * *

Istoricul Dan Falcan il descrie pe Iuliu Maniu intr-un interviu acordat site-ului adevarul. ro ca fiind „un politician total atipic pentru romani, fiindca era un tip foarte moral”. El „nu fura”. Istoricul isi aminteste ca in anii '60, copil fiind, ajungea cu bunicii in unele sate din jurul Aradului, unde prin casele oamenilor descoperea cate o fotografie ingalbenita cu Iuliu Maniu. „Eu eram mic, intrebam cine e. Si mi se spunea cu mult respect: E domnul président, e domnul Maniu. Oamenii pastrau inca amintirea lui. In Ardeal, daca taranii erau intrebati ce politica fac, acestia raspundeau ca ei nu fac politica si ca ei voteaza cu Maniu. Pentru ei Maniu era principalul realizator al unirii Transilvaniei cu Romania”, spune istoricul Dan Falcan. (Tia Sirca)

* * *

Orasul european, ca exceptie de la o lume feudala tot mai inchistata in cutume si norme juridice de multe ori preferentiale, respira libertate, zamislind si raspandind pe continent germenii modernismului. Ca expresie a prosperitatii economice, generate de un comert infloritor, dinamizata de o paleta larga de mestesuguri si impulsionata de o cultura inspirata mereu din modelele civilizatiei antice, comunitatile urbane se dezvolta cantitativ si calitativ, desigur, in lipsa unor factori perturbatori precum razboaie, foamete, cutremure, inundatii, incendii, dar mai ales epidemii. Documentele medievale, relatarile cronicarilor sau alte tipuri de izvoare contureaza ideea ca si Clujul se incadra, in linii mari, in asemenea paradigme. Spre sfarsitul secolului al XVI-lea populatia orasului, considerat Cheia intregii Transilvanii, era destul de numeroasa, astfel incat vechile ziduri de incinta devin practic neincapatoare. (Gabriel-Virgil Rusu)