Ion. Volumul 1 Glasul pamantului, Volumul 2 Glasul iubirii - Liviu Rebreanu

Actiunea se petrece in satul Prislop, de langa Nasaud; in roman, Pripas. Pentru a situa locurile, pornesc cu cititorul pe soseaua nationala, ma abat, din sus de Armadia, pe o sosea laterala care trece Somesul; apoi, prin satul Jidovita, ajungem la Pripas. Armadia e numele gasit oraselului Nasaud, precum si Jidovita indica satul, ce se numea inainte Tradam, dintre Nasaud si Prislop. [...]

Descrierea drumului pana la Pripas si chiar a satului si a imprejurimilor corespunde in mare parte realitatii. De cand romanul Ion a devenit prea cunoscut, si satul Prislop a dobandit o faima, pe care n-a nadajduit-o niciodata, calatorilor de marca li se arata de sefii autoritatilor din Bistrita sau din Nasaud casa in care ar fi stat invatatorul Herdelea, crucea de la intrarea in sat, casa lui Ion Glanetasu, carciuma lui Avrum, pe care azi o tine un nepot de-al lui, si diverse alte lucruri din roman. Inutil sa spun ca elevii liceului din Nasaud se plimba deseori pana la Pripas, urmand pasii lui Titu Herdelea si ai surorilor lui, cautand sa fixeze cu precizie locul unde s-a intalnit Titu cu d-ra Roza Lang si altele, si altele...

Si totusi petrecerea de la hora, scandalul, cheful de la carciuma, bataia dintre flacai si toate amanuntele celelalte, desi plasate in Pripas, in sufletul meu traiau ca intamplate in alt sat, in satul primei mele copilarii. (Liviu Rebreanu, Marturisiri, 1932)

* * *

Romanul Ion mai are putin pana la centenar. Evenimentul este anticipat de Editura Scoala Ardeleana printr‑o editie anastatica a primei versiuni tiparite. Autorul a intervenit in editiile urmatoare prin corecturi si indreptari stilistice de detaliu, dar nu a operat taieturi sau adaosuri, modificari de structura epica sau de viziune, asa incat editia prima, din noiembrie 1920, ramane un reper si exercita fascinatia unei aparitii miraculoase pentru evolutia literaturii noastre. Intreaga istorie a romanului, variantele din manuscris, interventiile scriitorului in editiile ulterioare (inca opt antume) sunt documentate minutios si pot fi urmarite in editia critica intocmita de Niculae Gheran, secondat de Valeria Dumitrescu, in volumul 4 de Opere Liviu Rebreanu, Editura Minerva, 1970. Autorul insusi a explicat pe indelete geneza romanului, etapele redactarii, legatura lui cu propria biografie, modul in care s‑a raportat la spatiul geografic nasaudean din care provine intr-un text pe deplin lamuritor si edificator, o serie de Marturisiri foarte interesante pentru cititorul care vrea sa inteleaga procesul creator si felul in care a luat nastere o lume imaginara dintr-o lume reala. (Ion Simut)