Un stol de grauri. Minunatiile sistemelor complexe - Giorgio Parisi

De la laureatul Premiului Nobel pentru Fizica 2021

„Premiul Nobel pentru Fizica acordat lui Giorgio Parisi rasplateste munca unui savant extraordinar si confirma nivelul de exceptie al scolii de fizica teoretica din Italia.“ - Carlo Rovelli

„Realizarea cea mai importanta a unei vieti de cercetator poate aparea complet intamplator: dai peste ea pe drumul pe care pornisesi in cu totul alta directie.“ De la anii studentiei la Institutul de Fizica din Roma la Premiul Nobel — incununarea a 50 de ani de activitate neobosita —, de la studiile de pionierat asupra particulelor la interesul fata de fenomene enigmatice precum tranzitiile de faza, „sticlele de spin“ si zborul stolurilor de grauri, de la reflectiile asupra felului in care iau nastere ideile la cele privind insemnatatea stiintei in societatea noastra, cartea de fata constituie o calatorie in mintea stralucita a unui fizician care a incercat sa afle care sunt regulile sistemelor complexe, fiindca cele simple i s-au parut mereu putin plictisitoare.

„Ideile functioneaza adesea ca un bumerang: pleaca intr-o directie si ajung in alta parte. Daca se obtin rezultate interesante si neasteptate, aplicatiile pot aparea in domenii cu totul neprevazute.“ – Giorgio Parisi

„I se decerneaza premiul lui Giorgio Parisi — pentru contributia sa majora la intelegerea sistemelor fizice complexe si pentru descoperirea interactiunii dintre dezordine si fluctuatii in sistemele fizice, de la nivel microscopic la nivel planetar.“ - Din discursul Academiei Regale Suedeze pentru Stiinte la acordarea Premiului Nobel pentru fizica pe anul 2021

Giorgio Parisi este un fizician teoretician si profesor universitar italian, specializat in fizica statistica si in teoria campurilor.

Nascut la Roma, a absolvit in 1970 Facultatea de Fizica din cadrul Universitatii La Sapienza, cu o teza despre bosonul Higgs, sub indrumarea lui Nicola Cabibbo.

A fost cercetator la Consiglio Nazionale delle Ricerche si la Institutul National de Fizica Nucleara (INFN).

A predat la Columbia University, la Institut des Hautes Études Scientifiques si la École Normale Supérieure din Paris.

Din 1981 a fost profesor conferentiar de fizica teoretica la Universitatea Tor Vergata, apoi, incepand cu 1992, a ocupat aceeasi functie la Universitatea La Sapienza, unde a predat diverse discipline: fizica teoretica, mecanica cuantica, fizica statistica, probabilitate.

De-a lungul carierei sale, a studiat particulele elementare, dinamica fluidelor, mecanica statistica, precum si supercomputerele si sistemele fizice complexe, cum ar fi retelele

neuronale.

Cercetarile sale i-au adus numeroase distinctii internationale, printre care Premiul Wolf pentru Fizica si Premiul Nobel pentru Fizica 2021 (alaturi de savantii Syukuro Manabe si Klaus Hasselmann).