Tarotul de Marsilia

TRADITIA TAROTULUI SI CARTILE DE TAROT DE LA PIATNIK

CELE 22 DE ARCANE MAJORE DIN TAROT

Tarotul consta intr-o serie de carti pictografice care au dat nastere jocului de tarot, asa cum este cunoscut in prezent.

In Europa, cartile de tarot se pare ca au aparut in cursul secolului al XIV-lea, in Italia si in Franta. Exista insa teorii potrivit carora tarotul ar fi aparut de fapt in Egiptul antic, de unde si-a urmat cursul spre a cuceri lumea. In multe tari din Orient, pornind din Egipt, spre India si pana in China, se pot intalni multe astfel de imagini figurative asemanatoare figurilor din tarot; tiganii au si ei carti de acest fel, ceea ce ar explica raspandirea lor in Asia si Europa.

Geneza cartilor de tarot e la fel de dificil sa se dovedeasca stiintific pe cat este sa se stabileasca originea numelui de tarot. Unii savanti sunt de parere ca acesta e de sorginte franceza, insa Gustav Meyrinck, in cartea sa Golem, e de parere ca „aroc sau tarot are acelasi sens ca ebraicul «Torah» (lege) sau ca numele poate avea legatura cu cuvantul egiptean antic «Taruth» (cel care e consultat) ori ca ar putea deriva de la cuvantul «Tarisk» din limba zenda antica, in care inseamna «eu cer raspunsul»”.

Cartile de tarot sunt folosite atat pentru joc, cat si, cel mai ades, la „prezicerea viitorului”. Un pachet contine 78 de carti: 22 de arcane majore (sau mari mistere), ce sunt folosite ca atuuri in jocul de tarot, si 56 de arcane minore (sau mici mistere). Arcanele minore sunt similare cartilor de joc moderne, fiind impartite in patru suite: Spade, Bate, Cupe si Monede (echivalente cu cele de pica, trefla, cupa si caro), fiecare suita insumand paisprezece carti. In tarot, arcanele minore joaca insa un rol mai mic si se spune ca ele au aparut la mult timp dupa arcanele majore.