Quo vadis - Henryk Sienkiewicz

A fost publicat pentru prima oara in Gazeta Polska, din martie 1895 pana in februarie 1896.

TITLUL romanului face aluzie la un text apocrif medieval in care se relateaza cum Apostolul Petru incearca sa fuga din Roma in vremea persecutiilor impotriva crestinilor. Pe drum, i-ar fi iesit in cale Iisus Hristos, pe care Apostolul il intreaba „Quo vadis, Domine?” (Unde mergi, Doamne?). Mantuitorul i-ar fi raspuns „La Roma, ca sa fiu rastignit din nou”. Rusinat de lasitatea de care ar fi dat dovada fugind, Petru se intoarce, ca sa moara ca martir, implinindu-si misiunea de apostolat.

SURSA DE INSPIRATIE a romanului au constituit-o persecutiile la care au fost supusi crestinii in timpul imparatului roman Nero. Pentru scrierea monumentalului roman, Sienkiewicz a cercetat si s-a documentat foarte mult asupra faptelor istorice, inclusiv citindu-i pe Tacitus si pe Suetonius in latina originala si calatorind in repetate randuri la Roma, pentru a studia indeaproape cetatea.

ACTIUNEA se petrece in jurul anului 64 – ultimii ani de domnie ai lui Nero – si descrie, pe fundalul istoric al Romei decadente, povestea de dragoste foarte bogat detaliata dintre o tanara crestina – Ligia – si un patrician roman – Marcus Vinicius. Personajele fictive se intalnesc in roman cu personaje istorice, precum imparatul Nero, Petronius (Petroniu, considerat autorul romanului Satyricon) sau Sfintii Apostoli Petru si Pavel. Marcus Vinicius se intoarce de la razboi la Roma, unde o cunoaste pe Ligia, de care se indragosteste. Calina, care era numita Ligia pentru ca era fiica raposatului rege al ligienilor, un trib barbar, era ostatica a imparatului roman, insa, in secret, se si convertise la credinta crestina. Desi Ligia ajunge sa simta si ea iubire fata de Vinicius, care facuse o pasiune mistuitoare si posesiva pentru ea, nu il poate accepta decat atunci cand patricianul va ajunge sa ii impartaseasca credinta. Dupa nenumarate obstacole de viata si de moarte pe care tinerii indragostiti le au de infruntat, Vinicius, botezat de Apostolul Petru insusi, isi va uni soarta cu Ligia.  

TRADUCERI: foarte numeroase, in 60 de limbi pana in prezent, inclusiv in latina, idis si esperanto.

„Fireste, am citit Quo vadis, iar, mai tarziu, am recitit-o de mai multe ori [...]. Este o carte care a facut si va mai face inca mult bine. Mi se spune ca se tipareste iarasi si ca se vinde in toate limbile. Ma bucur, nu doar ca polonez, ci si ca bun crestin.” Papa Ioan Paul al II-lea

„Intr-o buna zi, am inteles ca Sienkiewicz cunostea de mult raspunsul la intrebarea «De ce scriem?». Pentru imbarbatarea inimilor. Aceasta se refera la fiecare dintre noi.” William Faulkner 

Quo vadis este „o opera vizionara. Splendida si monumentala. Emanand o adanca spiritualitate. Iradiaza iubirea si binele. Profunda in nobila ei intelepciune. Fermecatoare prin bogatia frumosului neobisnuit care produce impresii si trairi estetice de neuitat.” Lech Ludorowski

Henryk Sienkiewicz (1846−1916), unul dintre cei mai prolifici si mai faimosi scriitori polonezi, a primit in anul 1905 Premiul Nobel pentru Literatura. Se considera ca acordarea premiului a fost influentata de aprecierea pentru romanul Quo vadis. Juriul care a hotarat acordarea prestigiosului premiu a explicat ca scriitorul polonez urma sa fie astfel rasplatit „pentru meritele sale exceptionale ca scriitor epic”.

Dintre celelalte scrieri ale lui Sienkiewicz: Scrisori din calatoria in America (1878), trilogia istorica Prin foc si sabie (1884), Potopul (1886) si Pan Wołodyjowski (1888), precum si Fara ideal (1891), Familia Połaniecki (1895), Cavalerii teutoni (1900), Prin pustiu si jungla (1912).