Povestiri despre femei - Ivo Andric

Traducere din limba sarba si note de Octavia Nedelcu

Povestiri despre femei este un tablou magnific al Bosniei sfarsitului de secol XVIII si inceputului de secol XIX, dar si o reflectie asupra locului pe care aceasta lume eteroclita, zguduita intruna de framantari politice il atribuie femeilor. Creand o galerie de portrete subtile si emotionante, Ivo Andrić urmareste destinele mai multor femei, adesea dependente sau oprimate, impinse la un trai in marginea societatii, care platesc scump pacatul de a-i fi incalcat legile. De la Mara, crestina devenita amanta unui pasa, care isi duce zilele coplesita de rusine, la Jelena, femeia-metafora care este doar o proiectie a cautarii de sens a barbatului, o himera la care nu poate ajunge, insa dupa care tanjeste vesnic, femeile din povestirile lui Ivo Andric raman intiparite pentru totdeauna in memorie.

„Femeia... este mai degraba o parte desprinsa din natura, care, sub infatisare si nume de persoana, repeta, intr-o forma concentrata, efemera si restransa, toate marile si vesnicele procese din natura. Cat timp este copila, ea este insasi copilaria, cu tot farmecul acesteia; cand iubeste, toata este numai putere si frumusete a iubirii; cand uraste, este ura intruchipata si nu cunoaste alte legi decat cele care guverneaza si declanseaza avalansele, focul sau potopul; cand e bolnava, este numai boala si durere si frica de moarte si lupta impotriva ei, fara a-si aminti tot ce a fost inainte de boala si ce ar putea fi dupa insanatosire. Si asa in toate. Pana la capat.” (Ivo Andric)