Poeme carnivore - C. Suditu

Description

C. Suditu (n. 12 martie 1970, in satul Bajani, comuna Vadu Pasii, judetul Buzau) debuteaza in 2012 cu volumul de poezii „Sub gutui”, Editura Natiunea, Bucuresti, iar in 2014, publica volumul „Terra Nobilis”, la Editura Eikon, Cluj-Napoca. Locuieste in Vadu-Pasii (Buzau). Este prezent in antologia „Romeo si Julieta la Mizil”, editia a VI-a, 2012-2013, si in volumul colectiv „AntePortas – Pasi in cetate”, Editura Rafet, Ramnicu Sarat, 2014. Poemele sale apar in numeroase publicatii, precum: „Citadela”, „Cartelul Metaforelor”, „Don Quijote”, „Oglinda Literara” etc. Membru al cenaclului Qpoem din 2015. „Coborat din saua baladescului, C. Suditu aduna in strada tot arhondaricul european si tribal in vederea unui bal filosoficesc. La tot pasul, cuplaje imposibile: ratiune si dezmat, hazard si bariere. Lorelinele si Carmelinele asigura migratia dinspre austeritatea sceptica catre fierbinteli acrobatice. Vitalismul cu perspective a la Picasso este tinut in frau de o luciditate cinica. Rezulta mitologii urbane si comploturi galactice proferate la modul carcotas si cu imaginatie naucitoare, carnivora. Cand in scena patrunde Valentina, lexicul iubirii iese din purgatoriu si se revarsa intr-un paradis al meduzelor, demontat prin analize si ipoteze.” Felix Nicolau "metamorfoza  rataceam printre ciuperci urbane in care pandeau monstri  cancerosi  peste carcasa bituminoasa flegmele straluceau translucide  in ochii visatoarei de serviciu  magarul ragea de zece ori seara  mai bland mai intelept mai sincer  un-tbre cu roti lingeau dincolo de lampi  ciupercile acestea in care locuiau insecte su  prapuse  im  puse  ex  cluse  cititorii mancau mititei si visau la Fratii Karamazov  o turcana dezacordata imita Inno Alla Gioia intr-o bodega  intr-un dans de mahoarca si necazuri inecate in votca  botezata cu stil  pe un perete suspendat o reclama  Carmelina canta la nu stiu unde  si ce nu-mi canta mie sa cante sanatoasa  eram la zece metri in fata cand  am cazut intr-o ureche de ac disperata  ma asteptau niste indieni sa-mi ia scalpul  mostenire de la mama  ne-am luptat pana spre dimineata cand primul dintre ei  mi-a cazut in gura era dulce i-am inghitit pe toti  in afara de unul singur care mi se inchina ca unui zeu  l-am inghitit si pe el din greseala vrand sa-1 pup  in trunchiul unui copac toate planetele erau aliniate  timpul mi-am zis metamorfoza trebuie sa con  tinue  mai bine lasa data viitoare cand o sa mai trec "