Opere Complete 4 - Bujor Nedelcovici

“Sensibilitatea intru adevar si dreptate a lui Iustin Arghir este nu mai putin, prin propensiunea ei activa exceptionala, ceva cu totul rar in literatura romana, in care spiritul tranzactional si acomodant este mai caracteristic ethosului national. In alcatuirea personajului sau, Bujor Nedelcovici a combinat, de altminteri, cu abilitate un dat individual cu sentimentul de vina pe care marxistii se pricep bine sa-l sadeasca in constiinta adversarilor lor reali sau virtuali si pe care Kafka, mai apoi, l-a universalizat prin opera lui profetica.” Ion Negoitescu, Scriitori contemporani, Ed. Dacia 1984

“Absolut memorabili sunt cei doi batrani: Stefan Orleanu – Fier, burghezul, bancherul, parvenitul prin tenacitate si colonelul Ion Arghir, aristocratul. Se contureaza o Forsyte Saga romaneasca de negustori, politicieni, ofiteri, magistrati cu care Iustin isi identifica radacinile cele mai indepartate.” Nicolae Manolescu, Din Prefata

“Bujor Nedelcovici are trei atuuri de romancier: vocatia constructiei, finetea analizei psihologice si capacitatea de a vedea idei.” Cornel Ungureanu, Romania literara, 21 iunie 1973

“Caracterul unitar al volumelor, structurarea lor in perspectiva unei problematici strict si lucid asumate, stilul si modul abordarii acesteia sunt temeiurile care constituie opera epica a lui Bujor Nedelcovici.” Ion Holban Salonul refuzatilor, Ed. Moldova, 1995

“Cei «puternici» vor fi aici, aceia care vor izbuti sa ramana «stapani» asupra propriei lor vieti, chiar si atunci cand ei nu apar decat ca niste simple jucarii ale destinului.” Liviu Petrescu Tribuna, nr. 48, noiembrie 1973

Bujor Nedelcovici s-a nascut la 16 martie 1936 la Barlad. Urmeaza cursurile Liceului I. L. Caragiale din Ploiesti si absolva in 1955 Facultatea de Drept din Bucuresti. Este avocat la Baroul de Avocati din Ploiesti de unde este radiat din motive politice (tatal a fost arestat) si munceste timp de 12 ani pe diverse santiere si uzine din tara: Bicaz, Brasov si Bucuresti.

Debuteaza in 1970 cu romanul Ultimii, colaboreaza cu mai multe reviste si ziare si publica romanele: Fara visle, Noaptea, Gradina Icoanei, Zile de nisip, Somnul vamesului, premiate de Uniunea Scriitorilor si Asociatiile Scriitorilor din Romania. In 1981, romanul Zile de nisip este ecranizat – Faleze de nisip, regia Dan Pita -  dar imediat  filmul este retras de pe ecrane de catre Ceausescu care il critica vehement in 1982 la Conferinta ideologica de la Mangalia. In 1982, devine redactorul-sef  la Almanahul literar Bucuresti si seful sectiei de proza al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti. Romanul Al doilea mesager, interzis de cenzura si de doua edituri din Romania, este trimis pe cai clandestine si apare la Editura Albin Michel de la Paris. Primeste Premiul libertatii, oferit de Pen Clubul Francez.

In 1987, paraseste Romania si cere azil politic in Franta unde publica mai multe romane. In 1992 primeste Premiul Academiei Romano-Americane de Arta si Stiinta pentru romanul Al doilea mesager. In 1990 este distins cu gradul de Chevalier de l’Ordre et des Lettre si devine membrul al Asociatiei Autorilor si Compozitorilor  Dramatice si al Societatii Oamenilor de Litere Francezi.

Din 1987, face parte din colegiul de redactiei al revistei Esprit unde publica articole si eseuri.