Noaptea strainului - Aura Christi
Best price at Librariadelfin.ro
Description
Vad in Aura Christi scriitoarea romanca exponentiala la nivel inalt pentru era globalismului (mondialismului), pentru europenismul multinational, intrucat, asemenea unui arbore simbolic, axial, are radacinile in Basarabia (fosta componenta a Uniunii Sovietice, actuala Republica Moldova) si coroana in Romania, tara membra a Uniunii Europene din 2007. Scrisul sau integral devine in mod constant o expresie a unui dramatic destin personal si colectiv. Prin identitatea sa creatoare, acest scris dobandeste o inconfundabila expresivitate literara. El poarta marca certa a anvergurii canonice. (Marian Victor Buciu) Aura Christi a gasit limbajul in care sa toarne experiente ce pareau sa se afle dincolo de posibilitatea articularii discursive: prabusirea umanitatii pana la nivelul la care cineva ucide cu aprobarea deplina a constiintei in numele unei idei, procesul de inlocuire a omului din om printr-un monstru. Nu statistica crimei, impresionanta asa cum e ea, o intereseaza pe Aura Christi. Ea il toarna pe Dostoievski in Nietzsche pentru a face anatomia raului absolut. Raul din inima omului. Titlurile cartilor sale sunt graitoare in privinta geografiei lor morale: Casa din intuneric, Sfera frigului, Cercul salbatic. in Vest, filosoful Nietzsce a fost cel care a influentat epistemologia postmoderna prin deconstructia logocentrismului. in Romania, Nietzsche al moralei demistificate e cel care a influentat doua minti stralucite ale literaturii contemporane: Nicolae Breban si Aura Christi. Romancierul Nicolae Breban l-a ales pe un Nietzsche masculin, al vointei de putere si al sufletelor de stapani. Aura Christi a fost atrasa de un Nietzsche al aporiilor, cel care, in Ecce homo, ii suprapune pe Christ si Dionysos. Dupa cum spune Aura Christi, „blandetea sfarsind in gheare”. Ea este o scriitoare a unui Est cazut, care ii mai include pe Ismail Kundera, Bashkim Shehu, sau pe Fratii Strugatski, deoarece la toti o realitate cosmaresca e redata prin franturi de suflet omenesc. (Maria-Ana Tupan)