Muzeologia si muzeografia in Romania - Eusebiu Narai

Cursul Muzeologia si muzeografia in Romania se adreseaza, in egala masura, studentilor de la sectia de Istorie a Universitatii de Vest din Timisoara, precum si muzeografilor debutanti.

Inexistenta muzeografiei ca disciplina optionala sau obligatorie in programa de invatamant a sectiei noastre m-a determinat sa inserez, in lucrarea de fata, o serie de informatii legate si de muzeografie sau de muzeologie, in general.

Structurat in 13 capitole, cursul prezinta aspecte privind cele doua discipline care se intrepatrund (muzeografia si muzeologia), cu o larga aplicabilitate pentru institutiile muzeale din Romania.

Primul capitol face un istoric al muzeologiei ca disciplina, incearca sa motiveze caracterul stiintific al acesteia si prezinta premisele activitatii muzeale la nivel mondial, cu o serie de referiri la tara noastra. Este subliniata, de asemenea, importanta aparitiei muzeelor publice, rolul muzeului in societatea contemporana si este prezentata o tema sensibila (muzeul virtual).

In al doilea capitol au fost abordate diverse forme si structuri ale institutiei muzeale, punandu-se accentul pe functiile specifice muzeului, ca ansamblu corelat.

Al treilea capitol se refera la cateva probleme de maxima importanta, care au nascut, deseori, controverse intre specialisti, pe de o parte, sau intre specialisti si factorii decizionali pe linie politica, pe de alta parte: gradarea institutiilor muzeale, locul muzeului in cadrul retelei locale de institutii culturale si regimul institutional al muzeului. Nu este ignorata nici alta problema considerata destul de „spinoasa”: structura concreta a muzeului.

Capitolele IV, V si VI reliefeaza trasaturile patrimoniului muzeal, rolul jucat de cercetarea stiintifica si colectionare in constituirea si dezvoltarea acestuia si ofera un glosar de termeni tehnici, indispensabil pentru pregatirea specialistilor in domeniu. Apoi sunt tratate doua probleme esentiale: activitatile componente, respectiv caile de constituire si dezvoltare a patrimoniului muzeal. In continuare, se prezinta problematica, destul de complexa, a cercetarii de muzeu si se realizeaza o paralela intre cercetarea fundamentala si cercetarea aplicativa in muzeu, stabilind locul si rolul muzeelor in sistemul cercetarii, dar, in acelasi timp, definind tipurile de cercetare muzeala si expunand formele de valorificare stiintifica a cercetarii.

Capitolele VII, VIII si IX subliniaza diverse aspecte ale documentarii de muzeu, prezinta  instrumentele de evidenta a patrimoniului muzeal si apoi realizeaza o ampla trecere in revista a normelor de conservare a bunurilor cultural-artistice.

Capitolul X abordeaza unele aspecte corelative ale functiei de valorificare a patrimoniului muzeal, staruind mai mult asupra rolului jucat de expozitie in cadrul unei institutii muzeale, dar si asupra modului in care muzeele reusesc sa-si indeplineasca menirea si sa-si faca reclama prin mijloacele aflate la indemana.

Capitolul XI se refera la pedagogia muzeala si locul sau in sistemul stiintelor pedagogice, iar capitolul XII subliniaza raportul pedagogiei muzeale cu stiintele naturale, arta, istoria, etnografia, muzeografia si cu stiintele socio-umane, in general.

Ultimul capitol reliefeaza importanta Institutului de Memorie Culturala (cIMeC) si realizeaza o ampla prezentare a muzeelor si colectiilor publice din Romania la inceputul secolului XXI.

Autorul