Justitia la judecata istoriei: o istorie a mentalitatilor romanilor prin procese judiciare, volumul I. Mentalitatile publice - Mircea Dutu

Mentalitatea unui popor se exprima in diferite forme si la diverse paliere: politic, social-economic, al moravurilor ori cel al spiritualitatii (artistice, literare…) s. a., si toate pe scara evolutiva a istoriei. Dar cea mai puternica amprenta o poarta conflictul ajuns in stare acuta, ireconciliata, in ipostaza de proces judiciar. Acesta reprezinta o oglinda, poate cea mai obiectiva posibil, fiind construita prin probe cat de cat mai veridice – materiale sau depozitii administrate sub juramant si in conditii de contradictorialitate a moravu-rilor si naravurilor epocilor in succesiunea lor temporala. In fata sa, documentele oficiale, prea apropiate prin continut de interesele emitentilor sau amintirile participantilor legate pana la confundare de judecatile de valoare ale autoritatilor si oricum scrise cu marea grija a ramanerii pentru posteritate, se inclina cu deferenta inteleasa.

Iar dincolo de puzderia faptelor si actelor ramase in istorie ca simple piese de dosar judiciar se desprind liniile constante ale mentalitatii colective, caracterizante pentru structura psiho-sociala a unui popor in devenirea sa permanenta. De aceea am socotit ca nefiind lipsita de interes, din multiple puncte de vedere, incercarea de a prezenta o istorie a mentalitatii romanilor prin intermediul unor procese judiciare semnificative pentru anumite perioade. Doua sunt coordonatele fundamentale: una a mentalitatilor si comportamentelor publice (vizavi de organizarea politica: republica sau monarhie: procesul revolutiei de la Ploiesti (1870) sau cel al lui Mihail Manoilescu, legat de tentativa de revenire a lui Carol (viitorul rege) pe tron, din 1927; de raporturile intotdeauna tensionate intre puterea politica si puterea religioasa: afacerea Ghenadie Petrescu, de anarhie versus violenta: dosarul razbunarii legionarilor fata de disidentul Stelescu sau privind relatiile dintre prima si cea de-a patra putere: cazurile Gh. Panu si Geo Bogza); cea de-a doua, care va face obiectul volumului urmator, vizand intimitatea individuala in diverse ipostaze (ilustrata prin complicatiile socio-intime ale lui Titu Maiorescu, celebrul proces Tita Cristescu – Liviu Ciulei, crima fiului lui Candiano-Popescu sau groaznica sinucidere din strada Uranus).

Toate procesele prezentate au avut un amplu rasunet in epoca si au generat chiar semnificative rezonante literare in opera unor scriitori precum I. L. Caragiale, Zaharia Stancu s. a.

Ca prezentare, fiecare caz cunoaste o introducere semnificativa asupra motivatiilor, intrigii, personajelor, deznodamantului si implicatiilor conflictului dedus judecatii tribunalelor, iar apoi o relatare a dezbaterilor judiciare, asa cum au fost ele consemnate in presa vremii.

O serie de imagini aferente faptelor completeaza mesajul ideatic al cercetarilor si dezbaterilor judiciare.

Cu aceasta credinta a modului de a prezenta astfel devenirea moderna a societatii romanesti, publicam seria proceselor judiciare ce oglindesc franturi majore din mentalitatile romanilor in veacurile XIX-XX. Autorul