Iubirea omeneasca - Andrei Makine

Traducere din limba franceza de Dan Radu Stanescu

„Cind este amenintata, existenta se arata in toata goliciunea ei si ne frapeaza prin extrema simplitate a mecanicii sale. De-a lungul ceasurilor de carcera, am descoperit aceste mecanisme fruste: frica anuleaza orice pretinsa complexitate psihica, apoi setea si foamea alunga frica, ramine aiuritoarea banalitate a mortii, dar acest frison al spiritului devine repede ridicol in comparatie cu micile umilinte trupesti… in sfirsit vine dezgustul fata de sine, fata de acea mica sfera a existentei care se credea pretioasa, pentru ca era unica, si care ajunge sa se sparga printre atitea alte basici de tot felul.”

Andreï Makine (n. 1957, in Siberia) se numara printre cei mai apreciati scriitori francezi contemporani, fiind asimilat imediat de tara de adoptie dupa succesul rasunator al romanului Testamentul francez (1995; Polirom, 2002, 2013), distins cu Prix Goncourt, Prix Médicis si Prix Goncourt des Lycéens. Scrise intr-un stil sobru si evocator inconfundabil, romanele sale au incintat publicul cititor, fiind traduse in peste patruzeci de limbi. La Editura Polirom au mai aparut: Crima Olgai Arbelina (2001, 2015), Pamintul si cerul lui Jacques Dorme (2004, 2014), Femeia care astepta (2005), Iubirea omeneasca (2007), Recviem pentru Est (2008), Viata unui barbat necunoscut (2010, 2016), Cartea scurtelor iubiri eterne (2011, 2016), O femeie iubita (2013), Patria locotenentului Schreiber (2015) si Arhipelagul altei vieti (2017).

In 2005, scriitorul a fost recompensat cu Premiul Printul de Monaco pentru vasta sa cariera literara, iar in 2015 a devenit membru al Academiei Franceze.