Imortalitate constienta. Convorbiri inregistrate - Ramana Maharshi, Paul Brunton, Munagala Venkataramiah

„Adu-ti aminte de starea de somn. Ai fost constient atunci de ceva care sa se fi petrecut in somnul tau? Daca soarele sau lumea ar fi reale, nu ar trebui sa fie prezente impreuna cu tine in somn? Nu iti poti nega existenta in timpul somnului, nici nu poti nega ca ai fost fericit atunci. Totusi esti aceeasi persoana care acum vorbeste si care exprima indoieli. Acum spui ca nu esti fericit. Dar in somn ai fost fericit. Ce anume a intervenit intre timp si a dus la prabusirea fericirii din timpul somnului? Este eul. Aceasta este revenirea in starea jagrat. In somn, eul nu exista. Nasterea eului se numeste nasterea persoanei. Nu exista o alta nastere. Tot ce se naste este harazit sa moara. Anihileaza eul. Nu va mai exista teama de moarte, odata ce acesta va fi mort. Sinele persista dupa moartea eului. Aceasta este Fericirea Deplina [Beatitudine] – aceasta este imortalitate. [Convorbirea 251]”

                                                                                                                                                                       Ramana Maharshi, Imortalitate constienta

„Sri Ramana este un adevarat fiu al pamantului Indiei. Este ingenuu si, in plus, ceva de-a dreptul fenomenal. In India, el este cel mai imaculat punct dintr-o intindere alba. In viata si invataturile lui Sri Ramana gasim tot ce India are mai pur. [...]

Scopul practicii religioase orientale este acelasi ca al misticismului occidental: deplasarea centrului de gravitatie de la eu la Sine, de la om la Dumnezeu. Acest lucru inseamna ca eul dispare in Sine, iar omul, in Dumnezeu. Este evident ca Sri Ramana fie a fost mai mult sau mai putin absorbit de Sine, fie cel putin s-a straduit toata viata sa isi stinga eul in acesta.”

                                                                                                        C. G. Jung, in introducerea volumului, Drumul spre Sine, de Heinrich Zimmer

„Putem parcurge oricat de multe carti – chiar o intreaga biblioteca, iar adesea o si facem –, fara a dobandi totusi, in urma acestui demers, nici cea mai vaga realizare a ceea ce ESTE. De multe ori, studiul este un deserviciu daca, pe masura ce omul dobandeste tot mai multa invatatura, egoismul si mandria acestuia sporesc. Ambele atribute mentionate se dovedesc obstacole serioase in calea progresului spiritual.”

                                                                                                                             Paul Brunton si Munagala Venkataramiah, Imortalitate constienta