Gravorii in lemn de la Blaj (1750-1830) - Cornel Tatai-Balta

Xilogravura are o traditie foarte veche, fiind intalnita, inca din a doua jumatate a mileniului 1, ca o tehnica de multiplicare grafica in Orientul indepartat. Dar, intr‑un scop diferit, procedeul era folosit in anumite tari ale lumii cu mult timp inainte, servind la imprimarea decorativa a tesaturilor, a ceramicii si a caramizilor ornamentate cu diverse motive.

Gravura in lemn sau xilogravura („xylon” in limba greaca inseamna „lemn”) se realizeaza prin imprimarea pe hartie a unui desen incizat in relief pe o placa de lemn (cliseu).

Desenul este incizat pe placa de lemn (de par, mar, tei, paltin, buxus etc.) taiata, fie longitudinal, fie transversal, cu ajutorul unor cutitase si daltite speciale. Placa gravata, avand desenul inversat, este acoperita cu cerneala neagra, apoi se aplica pe o foaie de hartie. Portiunile reliefate se imprima pe hartie, redand liniile si umbrele negre, iar cele adancite lasa hartia intacta, reprezentand petele albe. Gravorul trebuie sa cunoasca bine tehnica inciziilor, deoarece corecturi nu se pot face decat prin inlocuirea fragmentului de lemn respectiv, care urmeaza a fi gravat din nou. (Din „Introducere”)