Gradina de piatra - Nikos Kazantzakis. Traducere de Alexandra Medrea-Danciu

Bestseller Gaudeamus 2018

Traducere si note de Alexandra Medrea-Danciu

Scris in limba franceza la Egina, in 1936, la intoarcerea din calatoria in Extremul Orient, si publicat in 1959 in Franta, dupa ce o traducere in neerlandeza vazuse lumina tiparului in 1939, Gradina de piatra (Le Jardin des rochers) este primul mare roman semnat de Kazantzakis inainte de emblematicul Viata si peripetiile lui Alexis Zorba. Amestec de jurnal, roman psihologic si de idei si poem, Gradina de piatra trateaza deja teme majore ale literaturii lui Kazantzakis – lupta si concilierea contrariilor, ilustrate exemplar de contrastul intre surasul imobil al lui Buddha sau splendidele gradini japoneze ce surprind eternitatea in grauntele de nisip si efervescenta modernizarii Chinei si Japoniei.

„Dintre toate cartile lui Kazantzakis, Gradina de piatra este singura in care autorul-narator figureaza ca personaj principal. [...] Tema esentiala este cea a omului meditativ pus in fata semenilor care se daruiesc trup si suflet actiunii, prin forta momentului istoric – uneori in detrimentul sufletului. De aici cruzimea acestei relatari, in care multe elemente sunt veridice. Dar, in jurul acestei teme centrale, ce poezie, ce senzualitate! Cel mai mic obiect, cel mai insignifiant chip, cea mai marunta planta, totul este abordat cu tandrete si umor, chiar cu un fel de voluptate fizica, care detine un loc important in intreaga naratiune.“ – Aziz Izzet (fragment din prefata primei editii franceze)

„Marii nostri gradinari au fost la inceput calugari budisti si au adus arta asta din China. Mai tarziu, arta a trecut la marii dascali ai ceremoniei ceaiului, la poeti, la pictori si, in sfarsit, la gradinarii specializati. Fiecare gradina trebuie sa aiba sensul ei, sa sugereze o notiune abstracta: seninatate, inocenta, pustietate sau mandrie si maretie eroica. Iar semnificatia trebuie sa corespunda nu numai cu sufletul proprietarului, ci si cu sufletul mai larg al generatiei sau al intregului sau neam. Fiindca ce valoare are un individ? E ceva efemer; in timp ce gradina, precum orice alta opera de arta, trebuie sa contina elemente de eternitate.“ – Nikos Kazantzakis, Jurnal de calatorie. Japonia, China.

NIKOS KAZANTZAKIS s-a nascut pe 18 februarie 1883 la Iraklion, in insula Creta, unde a fost si inmormantat. Intre 1902 si 1906 a urmat dreptul la Universitatea din Atena, apoi, timp de doi ani, si-a continuat studiile la Paris, unde a audiat cursurile filozofului Henri Bergson. A strabatut lumea in lung si in lat, calatorind pana in ultimele luni de viata.

Aflat vesnic in conflict cu autoritatile din Grecia pentru opiniile sale (asemenea prietenului sau Panait Istrati, era atasat ideilor de stanga), desi a indeplinit o vreme si functii publice, a gasit mai multa audienta in strainatate decat in propria patrie, fiind nominalizat de cateva ori la Premiul Nobel. S-a bucurat de celebritate, detinand recordul de traduceri: in peste 100 de tari. A primit, in 1956, la Viena, Premiul pentru Pace. In jumatatea de secol daruita literaturii, a fost creatorul unei opere de dimensiuni impresionante: poezie – Odiseea. O continuare moderna din 1938 contine 33 333 de versuri; romane – Le Jardin des rochers (1936, scris in franceza), Viata si peripetiile lui Alexis Zorbas (1946), Hristos rastignit din nou (1948, publicat in Grecia in 1954, dupa ce cunoscuse un mare succes in Occident; Humanitas Fiction, 2008), Capitanul Mihalis. Libertate sau Moarte (1950, publicat in 1953; Humanitas Fiction, 2014), Ultima ispita a lui Hristos (1951, publicat in 1955; Humanitas Fiction, 2011), Saracutul lui Dumnezeu (1954, publicat in 1956; Humanitas Fiction, 2016), Fratricizii (1954; Humanitas Fiction, 2017); dramaturgie si lucrari de memorialistica – intre care volumul autobiografic Raport catre El Greco (scris in 1956 si publicat postum, in 1961; Humanitas Fiction, 2012), Jurnal de calatorie: Italia, Egipt, Sinai, Ierusalim, Cipru, Moreea (1926–1927; Humanitas, 2013), Jurnal de calatorie. Rusia (1928; Humanitas, 2015); eseuri si traduceri (Divina Comedie, Iliada, Odiseea etc.). S-a stins din viata pe 26 octombrie 1957 la Freiburg im Breisgau, in Germania.