Femei in terapie - Harriet Lerner

Ce le determina pe femei sa se autodevalorizeze? Care este semnificatia stereotipurilor rolurilor de gen? Femeile pot fi doar dependente si pasive? Cat de multa frica trezeste furia feminina? Harriet Lerner considera ca, alaturi de aspectele ce tin de dinamica individuala, este important sa ajutam femeile sa-si vada problemele si comportamentul si din perspectiva factorilor familiali si culturali care le impiedica diferentierea sinelui, si afecteaza capacitatea lor de a iubi si de a munci. Abordand miturile legate de personalitatea femeilor din perspectiva teoriei feministe si a teoriei sistemelor familiale, autoarea ilustreaza modul in care practica terapeutica traditionala poate fi transformata, si le ofera terapeutilor posibilitatea de a intelege mai bine femeile pe care le intalnesc in cabinet.

Harriet Lerner este profesor la Karl Menninger School of Psychiatry si psiholog clinician in cadrul Clinicii Menninger din Topeka. A scris numeroase lucrari despre psihologia femeilor si relatiile de familie.

In comparatie cu eroii barbati, care lupta si chiar isi dau viata pentru lucrurile in care cred, femeia furioasa si agresiva ar putea intr-adevar sa ne produca tuturor dezgust. Dar care sunt imaginile care ni se formeaza in minte? Femeia care „uraste barbatii”, plina de invidie, castratoare, descarcandu-si mania si resentimentele fata de barbati? Casnica pasiv-agresiva si dusmanoasa care isi domina si controleaza sotul din umbra? Femeia infantila, irationala, iute la manie, care arunca cu farfurii si tigai prin bucatarie si se comporta mereu ca o nenorocita isterica? Aceste imagini familiare sunt mai mult decat stereotipuri crude si sexiste. Sunt de fapt pozitii nevrotice adoptate de femei reale atunci cand presiunile intrapsihice si culturale se combina pentru a inhiba exprimarea directa si adecvata a furiei si protestului legitime.

Harriet Lerner

O veche zicala din popor spune ca „Un fiu ramane un fiu pana isi ia o nevasta; o fiica iti ramane fiica pentru tot restul vietii ei”. Desi acest citat reflecta apropierea particulara dintre mame si fiicele lor, sugereaza si mai marea dificultate intampinata de fiica in a-si declara independenta de mama sa. Propria-mi experienta clinica m-a convins ca sarcina de a-ti declara separarea si diferentierea de mama este una relativ mai dificila pentru fata. Fata, in special, este cea care poate resimti inconstient pasii inspre autonomie ca fiind periculosi, de vreme ce a fi separata si intreaga in afara mamei constituie o lipsa de loialitate si o tradare a relatiei dintre ele.

Harriet Lerner