Evocări istorice. 1821-1918

Description

Astfel Centenarul Marii Uniri se constituie într-un simbol al aspirațiilor din trecutul nostru istoric, al luptei pentru asigurarea existenței națiunii române și a statului român modern. El reamintește de datoria mereu actuală de a păstra și consolida opera generațiilor anterioare, în ciuda unor chemări stranii la indiferență și delăsare.   Centenarul Marii Uniri trimite așadar la rememorarea acestor evenimente istorice, la eforturile generațiilor anterioare pentru înfăptuirea idealului unității naționale. Fără strigătul lui Tudor Vladimirescu împotriva nedreptăților și chemarea lui la „învierea neamului”, fără Revoluția română din 1848, care a scos în evidență coordonatele fundamentale ale poporului român, apoi, fără realizarea Unirii Principatelor în 1859 („Unirea cea mică”) și fără câștigarea Independenței de Stat a României, Marea Unire nu ar fi fost posibilă. Semnalul acestor aspirații fusese dat cu mai bine de două secole în urmă de unirea Țărilor Române sub Mihai Viteazul. Însă, de la o operă înfăptuită sub presiunea evenimentelor externe și în anumite conjuncturi politice, trebuia să se treacă la una bazată pe o veritabilă conștiință politică, a elitelor, dar și, într-o bună măsură, a păturilor largi ale societății românești. Cum se știe, realizarea idealului desăvârșirii unității naționale de la 1 Decembrie 1918 – însumând și actele anterioare, din martie și noiembrie, ale Unirii Basarabiei și Bucovinei – s-a constituit într-un rezultat al aspirațiilor marcate cu deosebire de marile evenimente istorice din epoca modernă, începând cu revoluția din 1821. Lucrarea de față se constituie într-o reeditare a textelor dedicate marilor evenimente politice care au marcat procesul făuririi României moderne. (Autorul) Alte titluri pentru NicolaeIsar (autor): Relații și interferențe româno-franceze în epoca Luminilor (1769-1834). Studii (2018) , Modelul apostolatului. Dascălii de la „Sf. Sava" (2018) ,