Dagon si alte povestiri macabre - H. P. Lovecraft

Traducere din limba engleza de Mircea Oprita

Povestirile macabre apartin celei mai prolifice etape din creatia autorului si arunca o lumina vie asupra modului in care a luat nastere universul fictional extraordinar al lui H. P. Lovecraft. Populata de monstri de proportii cosmice, zei pierduti in negura timpului, indivizi macinati de obsesii si de vise chinuitoare, savanti in cautarea nemuririi si ucigasi cu viziuni stranii, proza scurta a lui Lovecraft depaseste hotarele literaturii fantastice. Scrierile sale imbina cu maiestrie mitul, science-fiction-ul, goticul, discursul stiintific si onirismul intr-un angrenaj menit sa exploreze magistral fragilitatea granitei dintre realitate si fictiune in ipostazele ei cele mai tulburatoare.

Pasionat inca de mic de poezia araba si de mitologia greaca, de chimie si astronomie, H. P. Lovecraft (1890-1937), celebrul autor de „weird fiction”, se dovedeste un copil precoce. In 1904, dupa moartea bunicului, bunastarea familiei intra in declin, odata cu starea de spirit a lui Lovecraft, care, ratind absolvirea liceului, e obsedat de gindul sinuciderii. Pasiunea pentru lectura il salveaza insa, focul unei polemici versificate cu unul dintre semnatarii unei rubrici din revista The Argosy distragindu-i atentia. In perioada 1915-1923 gereaza chiar el un ziar, The Conservative, in vreme ce colaboreaza intens cu alte reviste, publicind eseuri si poezie. Moartea mamei, in 1921, aduce o noua perioada neagra in viata lui Lovecraft, din care avea sa-l salveze in scurt timp intilnirea, la o conferinta a jurnalistilor, cu Sonia Haft Greene, cea care urma sa-i fie sotie. Cuplul se muta in Brooklyn, iar viata lui Lovecraft se indreapta catre recunoasterea ca scriitor profesionist, odata cu primele povestiri publicate in Weird Tales, o revista newyorkeza de literatura de consum. Precaritatea pecuniara, izolarea si valul de „straini” care asaltau orasul ii inspira lui Lovecraft o fictiune nostalgica („The Shunned House”, 1924), daca nu de-a dreptul innegurata si pesimista („The Horror at Red Hook”). In 1926 cei doi se intorc in Providence, unde trei ani mai tirziu se despart. Va urma insa o perioada fasta, cind Lovecraft isi descopera in sfirsit filonul de scriitor de fictiune stranie, fantezista, inspirata de supranatural, si chemarea catre cariera de om de litere. Acum publica proze celebre precum „The Call of Cthulhu” („Chemarea lui Cthulhu”, 1926), At the Mountains of Madness (1931) si „The Shadow out of Time” (1934-1935). Tot acum sprijina cariera unor scriitori tineri precum August Derleth, Donald Wandrei, Robert Bloch sau Fritz Leiber. Ultimii trei ani de viata i-au fost umbriti de nesiguranta. Povestirile i se vind din ce in ce mai greu, se intretine din redactari si scrieri la comanda, poezie si nonfictiune. Moare in iarna lui 1937, bolnav si nefericit. Prozele lui, care nu apucasera sa fie publicate laolalta in timpul vietii, vor aparea abia in 1939, in volumul The Outsider and Others, titlu urmat de altele, reluate in multe editii si traduse in numeroase limbi, datorita carora H. P. Lovecraft si-a cistigat intrarea in canonul literaturii americane si universale.