Cei care cumpara stele - Anca Mizumschi

„Dupa primele 20-30 de pagini, cititorul la inceput sceptic sau numai blazat din mine si-a regasit bucuria lecturii. Fraza impecabila, lucrata in filigran, forta si bogatia imaginilor, exotismul lumii care se ivea sub ochii mei, cu imparati, astrologi, djinni, alchimisti in cautarea pietrei filosofale sau aventurieri calatorind peste mari si tari, trezeau simturi atipite, invitau la visare cu ochii deschisi, reinviau lumea de basm a copilului uitat undeva in departarea anilor.

O poveste desprinsa parca din O mie si una de nopti, fermecatoare, profunda si de un pitoresc involt, rasplatindu-si cu asupra de masura cititorul.“ Petru Cimpoesu

„Dintr-o fascinanta galaxie poetica pe care a construit-o cu migala timp de cateva decenii, Anca Mizumschi ne trimite acum o cometa in proza. Este o carte slefuita ca un diamant, cu personaje enigmatice si incantatoare purtand in ele mistere si drame, doldora de exotisme, dar si de pasarele afective savant construite. Anca Mizumschi ne imbarca in multiple calatorii pe axe istorice si geografice, intre Orient si Occident, intre fabule filosofice si experiente onirice… Surprinzatoare, delicioasa prin abundenta de informatii si prin precizia descrierilor, Cei care cumpara stele este un fel de labirint literar scapand tuturor tentativelor de catalogare si din care, hipnotizat de arome si povesti, nu mai vrei sa iesi.“ Matei Visniec

„Musa trimisese pana atunci doua scrisori. Una in care povestea despre porturi cu nume straine, despre stancile fara numar ale Mediteranei, naufragii si pirati de care auzise, dar care pe ei ii ocolisera; cea de a doua, despre fortificatiile Genovei, strazi inguste si dealuri portocalii si noua casa de la Spezia, aflata in constructie.

Meryem, vrei sa stii ce face fiul tau? Meryem, a scris Musa, vrei sa-ti citesc? Numele baiatului venea in valuri mari, care se loveau unele de celelalte si stergeau literele din cuvinte, inima ii batea din ce in ce mai repede de spaima ca va pierde tot ce era scris in capul ei, dar de fiecare data dadea din cap ca nu. In sinele ei, lumea se ingustase si nu mai incapeau alte amintiri. Ii facea rau atata viata.“

Anca Mizumschi este scriitoare, eseista, public speaker, realizatoare de emisiuni culturale. Incepand cu 1993, anul debutul ei in volum, a publicat: Est (1993), Opera Capitala (1995), Poze cu zimti (2008), Anca lui Noe (2009), Versouri (2010), In moalele cerului (2012) si Tara mea suspendata (2018). Textele Ancai Mizumschi au intrat in trei antologii de autor – Carte de citire (2012), Madrugada (2013), Metropolitana (2018) – precum si in mai multe antologii in limba romana sau internationale: Strong Romanian – Polish Anthology (1997), 27 Romanian Poets (Stockholm, 2011), Mujer en la aduana – 10 poetas rumanas contemporáneas (Madrid, 2022). Articolele si poeziile sale au fost publicate in reviste de cultura din tara, iar poeziile ei au fost traduse in spaniola, suedeza, germana, italiana, franceza, maghiara, ceha, albaneza si chineza. Autoarea a primit mai multe premii literare in Romania. Eseurile si conferintele ei includ teme precum: identitate si exil, trauma colectiva si transgenerationala.