Cei 13 care m-au salvat - Claudiu Tarziu

Demersul jurnalistului de dreapta Claudiu Tarziu (n. 1973, Bacau), care si-a onorat constant reperele „salvatoare”, continua si dezvolta, intr-o nota mai personala, larga galerie de portrete exemplare pe care a mosit-o in revista Rost (2002-2012) si a dus-o mai departe, pe cit a fost cu putinta, si in paginile Formulei AS.

Cei 13 „salvatori” asumati referential (unii inca in viata, dar cei mai multi trecuti la cele vesnice) se insira in paginile cartii in ordinea in care „salvatului” i-a fost dat sa-i cunoasca, in Bacaul tineretii sau in Bucurestiul maturitatii (unii mai putin cunoscuti publicului larg, altii ajunsi deja de notorietate nationala): Petru C. Baciu („«Lupul» cu inima buna”), Petru Velescu („Ingerul contabil”). Gheorghe Grigoras („Un erou fara astimpar”), Ioan Belciu („Amfitrionul proscrisilor”), Virgil Velescu („Un profil de stoic”), Marcel Petrisor („Prietenie pe viata si pe moarte”), Avva Iustin Parvu („Un sfint al inchisorilor”), Neculai Popa – cel de la Los Angeles („Un elev la scoala «banditilor»”), Parintele Gheorghe Calciu („Dusmanul personal al lui Ceausescu”), Demostene Andronescu („Poezia ca rugaciune”), Ion Gavrila Ogoranu („Un voievod al rezistentei anticomuniste”), Vladica Bartolomeu Valeriu Anania („Leul Ardealului”), Vasile-Jacques Iamandi („Un boier al romanismului”).

Tesuta abil din evocari si dialoguri, cartea se intregeste fericit, in Addenda, cu citeva texte care – ca si utilele note de subsol – lumineaza contextul istorico-politic in care si-au dat masura, in libertate sau in detentie, cei 13 marturisitori.