Cand Raiul nu e pe Pamant. Concepte psihodinamice din viata - Kerry L. Malawista

Cand Raiul nu e pe Pamant aduce la viata un nou set de concepte psihologice si imbina povestile si psihoterapia, invitandu-ne sa privim lumea fascinanta si complexa a dezvoltarii si a experientei umane dintr-o perspectiva psihodinamica. Naratiunile sunt foarte variate in detalii, insa temele sunt familiare: iubim, uram, dorim, ne temem, tinem doliu dupa ce am pierdut si sarbatorim ce urmeaza sa fie. Cititorul va intalni ilustrari ale unor concepte clinice - memoria somatica, identificarea proiectiva, mentalizarea, straniul si identificarea, anxietatea de separare si rivalitatea intre frati, efectele imbatranirii parintilor asupra copiilor ajunsi la varsta adulta, doliul „inghetat” si rezilienta. Alte povesti prezentate aici exploreaza spatiul clinic, informand cititorul despre modul in care psihoterapeutul asculta si interactioneaza cu pacientul – empatia, acordajul, alegere momentului, tactul, reveria si perlaborarea, autodezvaluirea. 

Kerry L. Malawista este psihanalist, formator si supervizor la Contemporary Freudian Society.

Anne J. Adelman este psihanalist si psiholog clinician, formator la Contemporary Freudian Society si Washington Baltimore Center for Psychoanalysis.

Linda G. Kanefield este psiholog clinician si psihanalist, formator si supervizor la Institute of Contemporary Psychotherapy and Psychoanalysis.  

Malawista si Adelman sunt coautoare ale cartii La terapie in fustita de balerina aparuta la Editura Trei. 

Telefonul meu a scos un „ding” si pe ecran mi-a aparut textul: „Ar trebui sa mor! Nu i-ar pasa nimanui. Nici tie nu ti-ar pasa. Nu te deranja sa-mi raspunzi.” Am oftat, am pus telefonul pe masa cu ecranul in jos si m-am gandit ce sa fac mai departe. Era al cincilea mesaj de genul asta pe care il primeam in acea zi de la Nora, dupa sedinta dificila pe care o avuseseram cu o zi inainte. Trecuse mai bine de un an de la ultima spitalizare a Norei pentru ideatie suicidara si ma asigurase ca nu-si va face rau. Deci stiam ca aceste mesaje erau menite sa-mi atraga atentia, nu sa ma alarmeze – speram ca am dreptate. Primeam astfel de mesaje de la Nora atunci cand ura ei de sine si sentimentul lipsei de valoare atingeau cote maxime.  - Autoarele 

Atunci cand Stephanie isi exprima supararea ca un tanar a flirtat cu ea, terapeuta isi observa propria deplasare interna si ii spune: „Stii, […] nu sunt sigura ca te cred”. Acest comentariu deschide spatiul de explorare dintre pacient si terapeut. Terapeuta transforma ceea ce fusese un sentiment intuitiv intr-un gand formulat in cuvinte, care aborda direct ceea ce Stephanie daduse deoparte. Acum, Stephanie putea incepe sa constientizeze acele sentimente pe care le renegase. (...) Desi Stephanie evita initial sa constientizeze aspectele seducatoare, competitive si puternice ale feminitatii ei, acum isi putea revendica sentimentele si conflictele carora acestea le dau nastere. Capacitatea terapeutei sale de a mentine in minte toate starile de sine ale lui Stephanie ii faciliteaza proaspat descoperita abilitate de a umple cu viata toate acele parti ale sale. - Autoarele