Biserica fostei Manastiri Cotroceni. Frumusetea unei ctitorii reinviate - Andreia C. Iana

Piatra de temelie a vechii biserici de la Cotroceni a fost pusa de evlaviosul si eruditul Voievod Serban Cantacuzino in primul sau an de domnie - 1678. Zidita pe locul unui vechi schit, inchinat Sfintilor Mucenici Serghie si Vah, ca multumire inaltata lui Dumnezeu pentru ajutorul primit personal de catre domnitor in vremuri de restriste si prigoana, biserica a fost finalizata in anul 1682.

De-a lungul timpului aici a functionat resedinta domnitorului Tarii Romanesti, astfel biserica a fost tot timpul infrumusetata si inzestrata conform statutului sau de biserica domneasca.

Ca si ocrotitorii sai spirituali, Sfintii Martiri Serghie si Vah, biserica Manastirii Cotroceni a cunoscut de-a lungul timpului multe incercari dureroase si pagubitoare. A suferit de mai multe ori de pe urma cutremurelor de pamant (in anii: 1738, 1802, 1940, 1977), a razboaielor, a invaziilor straine si a incendiilor (in anii: 1718 si 1787).

Traversand istoria, biserica Manastirii Cotroceni a rezistat totusi tuturor rautatilor vremilor, pana in anul 1947, cand, odata cu instalarea dictaturii comuniste atee, biserica Palatului Cotroceni a fost inchisa definitiv cultului liturgic. Neingrijita si abandonata timp de 30 de ani, biserica a suferit grave avarii la cutremurul din anul 1977. Mai mult de atat, in anul 1984 biserica a fost omorata prin demolare si a zacut „moarta“ timp de aproape 20 de ani (1984-2003/2004).