Anul mortii lui Ricardo Reis - Jose Saramago

Ricardo Reis s-a intors in Lisabona pentru inmormintarea prietenului sau, poetul Fernando Pessoa. Au trecut saisprezece ani, in care a practicat medicina in Brazilia, iar acum bate strazile scaldate de ploi. Ar vrea sa fie cu Marcenda, careia-i compune o oda, insa face dragoste cu o camerista de la hotel, Lidia. Spectrul prietenului-poet abia plecat revine, inca purtind costumul in care a fost ingropat cu putin timp in urma. Sintem in istoricul an 1936, norii fascismului incep sa se adune amenintatori, Razboiul Civil Spaniol nu e departe, asa ca cei doi, om si spectru care mai are de pierdut opt luni printre paminteni, vorbesc, isi citesc unul altuia stirile si vorbesc: un minunat dialog despre adevar, poezie, filosofie, destin si iubire.

Premiul Nobel pentru Literatura 1998

Traducere din limba portugheza si note de Mioara Caragea

José Saramago s-a nascut la 16 noiembrie 1922 in Azinhaga (Ribatejo), intr-o familie modesta. Destinul sau scriitoricesc a avut o traiectorie uluitoare, culminind cu decernarea Premiului Nobel pentru literatura (1998). Dupa debutul din 1947 cu un roman ulterior renegat de scriitor, urmat de o tacere de aproape doua decenii, Saramago a publicat volume de poeme, cronici literare si politice, nuvele, piese de teatru, nenumarate traduceri, revenind la roman abia in 1977 cu Manual de pictura si caligrafie. Celebritatea internationala o dobindeste cu Memorialul minastirii (1982), care, alaturi de Anul mortii lui Ricardo Reis (1984) si Istoria asediului Lisabonei (1989), formeaza seria narativa cu tematica istorica, scriitorul acordind o atentie speciala „originii si identitatii portugheze”. In 1991 publica Evanghelia dupa Isus Cristos, cel mai polemic roman al sau, care reconstruieste o viata apocrifa a lui Isus. O cotitura in universul tematic romanesc al lui José Saramago o constituie seria de fictiuni ucronice si alegorice inceputa cu Pluta de piatra (1986) si continuata de Eseu despre orbire (1995), Toate numele (1997), Pestera (2000), Omul duplicat (2002), Eseu despre luciditate (2004) si Intermitentele mortii (2005). José Saramago si-a petrecut ultimii ani in Lanzarote, Insulele Canare, continuind sa scrie si sa publice. S-a stins din viata in iunie 2010.