ADAM. Iarna neagra, volumul 2 - Alcaz

– Eu te-am sfatuit!

E adevarat, dar Terra asta ma atragea! Probabil ca pastrasem amintiri placute dintr-o viata anterioara.

– Dar puteai, totusi, sa mai schimbi planeta… sunt milioane si milioane.

Bun, ajunge! Stii ca nu-mi place sa privesc in trecut, sa-l regret si sa-mi alterez, astfel, viitorul. Trecutul nu poate fi schimbat. Amintirile din el, placute sau nu, raman neschimbate, orice am vrea sa facem. Doar sa-l pui pe hartie, ca autobiografii sau romane pline de minciuni…

– Ca ale tale!

Exact. In schimb, viitorul sta in fata ta, nealterat inca, si ti-l poti orienta spre noi drumuri, cu speranta ca alegerile tale iti vor aduce o viata tihnita, suportabila! Destinul este…

– Ai mai spus asta! Schimba directia!

Cand eram mai tanar, nu aveam rabdarea sa-ti ascult ineptiile. Dar acum, te ascult… nu stiu pentru ce!

– Ca sa gasesti intelepciunea care-ti lipseste!

Ajunge! Ma intorc la scrierile mele.

– La minciunile tale!

Dragul meu, un scriitor francez spunea ca un roman este o istorie adevarata povestita de un mincinos!